Metodă pentru obținerea portaltoilor de cireș sălbatic, din sâmburi

Am recoltat sâmburi din trei cireși diferiți, sănătoși și cu coroană bogată, din aceeași zonă în care urmăresc se plantez puieții. Deci vor avea parte de același tip de sol, argilos.

Primul a fost acest cireș cu cireșe mici și negre, dulci, din care am mai încercat să pun la încolțit sâmburi în 2014, dar fără succes. Am mai luat sâmburi dintr-un cireș cu pulpa galben-roșiatică, tot cu cireșe mici și dulci și încă unul similar, dar nu la fel de dulce. Toti trei cireșii erau răsăriti din sâmburi în zone semisalbatice.

Am spălat foarte bine sâmburii să nu rămână pulpă pe ei deloc și i-am pus la uscat până în toamnă. Undeva prin octombrie-noiembrie am pus sâmburii la stratificat în beci, în nisip umed și i-am lăsat acolo până în februarie. Trebuie să stea în nisip umed, la răcoare (0-5 grade celsius) până în primăvară. Dacă nu aveți un beci la dispoziție puteți încerca și în șervețele umede sau chiar pământ în firigider, în compartimentul pentru legume. Eu recomand beciul pentru ca acolo sunt totusi niște variații de temperatură noapte-zi, chiar daca nu sunt variații foarte mari, care ajută la spargerea sâmburilor.

Am mai scris despre experiențele din alți ani cu germinarea sâmburilor aici și aici, iar despre rezultate aici și aici. În general eu nu am avut atât de mult o problemă cu germinarea, cât cu transferul sâmburilor germinați sau doar stratificati din mediul lor umed de la 0-5 grade celsius, la climatul din câmp, unde trebuiau să crească.

Într-o lădiță ca cea de mai jos, cu carton îngăurit, am pus sâmburii de cireșe la stratificat cu nisip umed. Nu este ideală, dar asta am avut la dispoziție. Am mai pus în aceeași lădiță la stratificat câteva alune, castane și nuci. Pe fundul vasului și deasupra am pus un strat de nisip simplu, de vreo 5-6 cm, iar la mijloc am pus un strat de sâmburi amestecați cu nisip.

Ideal e nisipul spălat, să nu fie foarte fin, iar dacă peste iarnă observați că nisipul s-a uscat, mai puneți puțină apă.

Pe 23 februarie am căutat în nisip să văd în ce stadiu sunt sâmburii. Erau sâmburi în toate fazele de germinare. Unii încolțiți, alții doar crăpați puțin, alții fără semne că ar vrea să germineze, dar am spart câțiva și am văzut că aveau miezul sănătos și mare.

Sâmburi de cireșe germinați

Castanele au fost printre cele mai grăbite să răsară, dar am găsit și nuci și alune încolțite deja.

Castană încolțită

Am scos lada cu sâmburi stratificați din beci și am pregătit pământul pentru semănat, dar mai departe am decis să nu mai procedez ca în anii trecuți, când am plantat sâmburii afară, ci să-i las tot în beci până răsar, semanați mai rar în alte vase. Erau deja temperaturi ridicate afară și pentru sâmburi ar fi însemnat probabil o schimbare radicală.  Ca să germineze au nevoie de temperaturi scăzute, sub 5 grade Celsius, iar căldura de afară nu le ajută decât poate pe cele care au deja colțisori mari, iar pe celelalte le inhibă.

Lada cu sâmburi stratificați.

Am încercat în alți ani să sparg sâmburii de cireșe negerminați în menghină și să-i pun la frigider între două șervețele umede, într-o caserolă cu capac. Nu a mers cum mă așteptam. Se văd și în poză urme de mucegai. Sunt câțiva germinați pe acolo, dar transplantarea nu le-a priit și i-am pierdut pe majoritatea.  Deci din punctul meu de vedere nu e o soluție pentru cireși. Poate cu mai multă atenție și un fungicid ar merge, dar din fericire nu mai e nevoie să încerc acum. Cu sâmburii de mere, pere, gutui merge chiar foarte bine după cum se poate vedea aici.

Sâmburi sparți la frigider (poza din 2015)

Mai departe spuneam că am scos sâmburii din lada cu nisip și i-am semănat în alte vase adunate de prin curte. Am folosit un amestec de pământ cu nisip pentru patul germinativ și, la fel ca la stratificare, am pus pe fundul vaselor un strat de pământ+nisip de 7-10-15 cm (cât vă lasă inima sau șalele), cu cât mai mare cu atât mai bine. Apoi am presărat sâmburii cu nisip din lada în care au stat la stratificat și am acoperit cu un alt strat mai subțirel de pământ+nisip de un centimetru, maxim doi. Rezultatul se vede mai jos.

Vasele le-am udat și le-am lăsat tot in beci, unde sâmburii au putut continua procesul de germinație la aceleași temperaturi cu care erau obișnuiți și într-un mediu cu umiditate mai mare decât cea de afară.

Patul germinativ

Abia pe 12 aprilie am scos vasele cu sâmburi din beci, deci o lună și jumătate de la încolțirea primilor sâmburi. Aveam plante alungite în căutare de lumină de la primii sâmburi răsăriți, dar am prelungit perioada de germinare pentru toți sâmburii.

Sâmburi de cireșe

Mai departe lururile decurg normal, ca pentru orice fel de răsaduri. Am mutat vasele în solar, deși la sfârșit de aprilie mergeau lăsate și afară. Peste o săptămână arătau așa:

smart

După încă o sătămână…

Răsad cireși

I-am stropit ocazional cu fungicid pe baza de cupru și fertilizant foliar, iar la începutul lunii mai, când am considerat că riscul de brumă a trecut i-am scos afară peste noapte și după câteva zile i-am transplantat.

Am udat brazdele cu o zi înainte de transplantare. În ziua transplantării am frezat bine pământul și am plantat cireșii pe rânduri cu aprox. 30 de cm între ei pe rând.

În următoarele zile trebuie udați bine. Oprisem într-un vas câțiva cireși netransplantați să completez acolo unde nu se prind, dar nici nu a fost nevoie. Nu am avut probleme cu prinderea.

Pe 18 iunie erau deja în plină creștere. Și mai departe… cum îi crești, așa îi ai.

Poza următoare e din 10 iulie și bănuiesc că în septembrie vor fi suficient de groși, cel puțin o parte, ca să-i pot altoi cu mugure dormind.

Nucile, alunele și castanele le-am pus în PET-uri, cea mai mare parte. Au răsărit și ele în același mod ca și sâmburii de cireșe. Urmează să le transplantez fie în ghivece mai mari, fie în pământ. Poza următoare e din 17 mai. Spor la plantări!

1 comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *