Fă-ți singur puieții de cireș, ca să ai garanția prinderii

Cel puțin de patru ori în ultimii ani am strâns sâmburi de cireșe, mai mult sau mai puțin sălbatice, și am încercat să le conving să germineze astfel încât să îmi produc singur portaltoii pentru cireș.

Prima dată am încercat să le pun direct în pământ, primăvara, după o perioadă în care au stat în nisip umed la stratificat. Nu a răsărit nimic. Ori nu au avut suficientă apă, ori le-au luat-o buruienile în față și nu au mai avut putere să răzbească.

Anul trecut am încercat să sparg sâmburii în menghină, i-am pus între două șervețele umede la frigider, în compartimentul pentru legume (2-3 grade Celsius) și i-am lăsat acolo până au încolțit. Și au încolțit, dar în același timp s-a înfiripat și mucegaiul. Nu am putut asigura un mediu steril și din cauza aceasta mulți sâmburi probabil au avut de suferit. După plantare au răsărit puțini și destul de timizi. Dintre aceia doar unul e astazi la grosimea la care se poate altoi.

Puieți de cireș
Puieți de cireș

Anul acesta am reușit să obțin aproape 1000 de puieți de cireș și am povestit aici care este metoda, pentru că știu că mai sunt oameni ca mine care încearcă să facă același lucru, dar mai întâi despre motivele pentru care recomand abordarea aceasta dacă vrei să ai chiar și numai câțiva cireși pe lângă casă, pentru consum propriu.

De ce să-i faci singur și  de ce pe portaltoi crescut sâmburi de cireșe sălbatice?

Am încercat de mai multe ori să plantez puieți de cireș cumpărați din piață sau chiar de la pepiniere recunoscute, dar fără succes. Probabil se regăsesc mulți în povestea asta.

Problema cu cireșii, probabil mai mult decat la orice altă specie de pomi, e că nu se prind ușor sau se îmbolnăvesc în primii ani de la plantare și se usucă. Monilioza de obicei le face felul dacă nu o recunoastem și nu o tratăm la timp, dar mai e o parte din problema care e dată de starea rădăcinilor puieților. Fie sunt deshidratate când cumpărăm puieții, fie au pierdut prea multe rădăcini la scoaterea din pepinieră, fie portaltii folositi de pepiniere au cerințe speciale de sol, bine drenat, pentru a prospera.

Dacă îți faci singur puieții, pe lângă faptul că economisești niște bani, câștigi un hobby care îți va aduce satisfacții mari și garanții pentru o livadă reușită.

Garanția prinderii puieților de cireș produși chiar de tine

Cine îți oferă garanție la plantarea unui pom că se va prinde? Pepinierele cu siguranță nu o fac, dar iată câteva lucruri care contează în cazul în care te-ai decis să-ți produci singur puieții.

  1. Scurtarea perioadei de timp dintre scoaterea puieților din pepiniera ta și plantarea în livadă. Se evită astfel deshidratarea pomilor sau ruperea radacinilor în timpul manipulării lor.
  2. Posibilitatea de a scoate puieții din pepinieră și de a-i transplanta în livadă cu maximul de rădăcini. Tu poți face un mic efort să sapi mai mult în jurul puieților când îi scoti din pepiniera proprie, chiar și cu pământ pe rădăcini. În pepiniere comerciale aproape niciodată nu se întâmplă acest lucru, dislocarea puieților făcându-se mecanizat și tot pământul scuturat de pe rădăcini.
  3. Poate cel mai important. Ai posibilitatea să optezi pentru un portaltoi de cireș sălbatic sau un cireș franc (obținut din sâmburi) cu o toleranță mult mai bună la solurile grele, argiloase. Portaltoiul sălbatic dă vigoare mult mai mare cireșului, lucru care nu e dorit în livezile comerciale din cauză că sunt greu de cules, dar pentru un cireș plantat lângă casă, în livada familiei, eu unul as aprecia mai mult un cireș cu o viață mai lungă și o toleranță mai mare la boli. Dacă vrei un cireș ca în povestirile lui Ion Creangă, asta e soluția. Au și graurii ce mânca, au și copiii vecinilor, ai și tu.
  4. Am văzut și altă metodă, de a aduna puieți de cireș sălbatic din liziere pentru a fi utilizați ca portaltoi. Nu sunt pentru oricine la îndemână și nici nu recomand. În primul rând pentru că rădăcinile lor, crescute în pământ înierbat, nu sunt la fel de bogate ca cele ale puieților crescuți în pepinieră, unde pământul este afânat și udat mai des la suprafață. În al doilea rând, nu aș priva pădurea de puieții ei.
  5. Un alt avantaj e că vei obține probabil mai mulți puieți decât ai nevoie. Chiar dacă o parte dintre ei s-ar putea să-i pierzi pe parcurs din diverse motive, tot vei avea un numar suficient atât pentru tine, cât și pentru prieteni și vecini. Ba chiar vei avea și în următorii ani puieți pentru a face completări în livadă.
  6. Având multi portaltoi la dispozitie, vei avea posibilitatea să înveți să altoiești. Exercițiul îți va da mai multă încredere în mâna ta și în ce poti face singur, cu mâinile tale. Odata ce ai deprins meșteșugul altoitului, îți poți crea în livadă o diversitate foarte mare de soiuri sau chiar mai multe soiuri pe același pom, dacă nu ai suficient spațiu lângă casă.
  7. Dacă vrei să mergi un pic și mai departe, poti muta puieții de cireș în ghivece atunci când sunt încă mici și pot fi luate toate rădăcinile într-o singură brazdă de pământ. E nevoie de un singur an în plus și un ghiveci de 10-15 litri de pământ pentru a face o transplantare în livadă fără pierderi de rădăcini și o prindere garantată, chiar și în afara sezonului obișnuit de plantare.

E încă vremea cireșelor, a vișinelor și a corcodușelor (pentru cei cu pasiune pentru piersici și caise). Grăbiți-vă și strângeți sâmburi și citiți mai departe aici  ca să vedeți cum îi puteți convinge să germineze și cum să-i școliți mai departe ca să-i puteți folosi ca portaltoi chiar în primul an de la plantare.

sâmburi de cireșe care au germinat

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *