Publicat de În Oltenia este un obicei. În prima zi a anului nou, copiii care nu au împlinit încă 3 ani se ridică la grindă ca să crească mari și sănătoși. Ei bine, puieții ăia mici de păr sălbatic pe care i-ați văzut aici când erau doar niște semințe încolțite, s-au ridicat singuri la grindă și le urez să crească și să trăiască 100 de ani, lucru care dealtfel este foarte posibil și probabil pentru perii altoiți pe păr sălbatic.
Poza asta e din noiembrie 2018, primul an de viață, dar încă foarte subțirei ca să-i altoiesc în primul an. Hotărâsem deja să mai am grijă de ei încă un an la școala de puieți. I-am lăsat repetenți.
15 iulie 2019, după una din multele lucrări care trebuie făcute în pepinieră. Am stat aproape toată ziua în genunchi jumulind buruieni printre perii ăștia mici și spinoși, iar după ce am terminat treaba și am ridicat capul, ce să vezi pe cer… apăruse curcubeul.
Încă un an în școala de puieți pentru 800 de peri sălbatici înseamnă să faci și foarte multă acupunctură. Trebuie să lucrezi ca și cum ai fi într-o leasă de mărăcini. Părul sălbatic e spinos. Săpatul se face cu încetinitorul, iar curățarea crenguțelor trebuie făcută cu foarte mare grijă că dacă nu te înțeapă ala de sus, te înțeapă cel din stânga, sau dreapta… sau cel căzut pe jos, în talpă, sau viespiile alea care și-au făcut casă pe o rămurică de păr și tu nu ai văzut-o și ai trecut cu urechea fix pe lângă ea.
Până la urmă m-am dus acasă după motocoasă, mânuși și haine groase. Am cosit pe răstav, iar buruienile pe rând le-am rupt cu mâna, altă soluție nu am avut. Dacă intram cu sapa în ei nu mai ieșeam întreg.
Toată treaba a meritat până la urmă. Mi-am făcut loc să pot intra la altoit, undeva pe la jumătatea lui august, dar nu înainte să le aplic o udătură strașnică. Udarea înainte cu câteva zile de altoire, mai ales că vorbim de altoiri de vara, sub coajă, este extrem de importantă. Face coaja să se desprindă ușor și șansele de reușită a altoirii mult mai bune.
Așa frumos s-a desprins coaja că i-am altoit aproape pe toți în T. Câțiva mai subțirei în fereastră. Despre cum se face am mai scris aici despre altoirea în T și aici despre altoirea în fereastră (cu cip).
Am folosit două tipuri de folie. Cu BuddyTape, care e mai subțirică și elastică, am încercat de data asta să acopăr toată rana, de sus până jos, ca să țină umiditatea la locul ei. Cu fâșia albă, mai rezistentă, am strâns bine coaja deasupra și sub mugurele altoi.
Am altoit cea mai mare parte a puieților cu soiuri de vară, dulci și suculente. Doar două rândulețe le-am făcut cu soiuri de iarnă, aprox 100 de peri. Îmi e teamă puțin de soiurile de iarnă pentru că nu sunt sigur că pot ține sub control dăunătorii folosind metode ecologice. Cel puțin cele de vară pot merge la procesare dacă îmi scapă dăunătorii de sub control.
Am revenit după câteva săptămâni, am desfăcut bandajul să verific cum stau lucrurile. Totul ok. Puteam reveni în momentul ăsta să fac o a doua altoire acolo unde altoiul nu părea bine asimilat, dar nu prea am văzut multe cazuri nereușite așa că am lăsat eventuale realtoiri pentru primăvară, în despicătură.
Altoii verificați i-am legat la loc și i-am mai lăsat vreo două săptămâni, după care am dat toate bandajele jos. În primăvară urmează retezarea portaltoiului. Scăpăm de spini.
14 septembrie 2019, după o lună și ceva de la altoire, câțiva muguri altoi au plecat deja în vegetație.
Nu au fost mulți, dar au fost hotărâți
Chiar și unul mai subțirel altoit în fereastră.
