Macerat de vetrice pentru pătarea roșietică la vișin și cireș

Pe la jumătatea lui iulie am observat prima dată că frunzele de la baza puieților de vișini au început să ruginească și chiar să cadă. N-am prea băgat în seamă fenomenul, am zis că e loc și pentru o boală micuță, dar s-a întins rapid și la frunzele superioare.

Boala se cheamă “pătarea roşietica”, științific Blumeriella japii, și se manifestă prin defoliere timpurie în lunile iunie – august.  E descrisă pe larg aici. Pentru tratarea bolii, pentru că este o ciupercă, sunt recomandate fungicidele anorganice (produse cuprice) și altele, organice.

Primul impuls este să stropești cu ceva, orice, numai să scapi de boală, dar substanțele chimice de sinteză sunt interzise în agricultura ecologică și spuneam că vrem să facem ceva ecologic, mai sănatos.

Inițial am făcut și eu cum fac unele medicamente, ascund simptomele, dar nu vindecă boala. Am rupt frunzele atacate de la bază și le-am îndepărtat de pe locul cu pricina. N-a fost suficient pentru că au apărut semnele pătării roșietice în continuare și s-au întins.

Am aplicat apoi următoarea soluție care mi-a fost la îndemână: maceratul de vetrice. Planta e foarte populară in grădina bunicilor, unde s-a întins, așa cum îi spune numele, pe o vatră de vreo 10 metri pătrați printre niște lemne. Nu intru în detalii despre vetrice pentru că a facut-o deja cineva foarte bine aici, cu poze și toate cele, inclusiv rețetă pentru macerat. Mai puteți gasi câteva informații interesante despre utilizarea ei ca insecticid si pe Wikipedia, în engleză i se spune Tansy. E o plantă foarte foarte interesantă, cu foarte multe aplicații. Merită citit despre ea.

Așadar, am cules un buchet mare de flori, le-am tocat si le-am pus cu apă într-un butoi ca să-și lase substanțele chimice active. M-am grăbit să aplic un prim tratament în aceeași zi, așa că am pus mai puțină apă la o cantitate mare de vetrice și după o oră am filtrat-o pentru utilizare, fară să o diluez.

Macerat de vetrice
Macerat de vetrice

Am aplicat soluția doar pe vișini, ei fiind cei atacați de pătarea roțietică. Puteți vedea concentrația folosită după culoarea maceratului din sticlă. Mi-am permis să o și gust, fără să înghit.

Pătarea roșietică la vișin
Pătarea roșietică la vișin

Am revenit ziua următoare cu mai multă soluție, să dau peste tot, inclusiv pe pământ. Atomizorul are avantajul că împrăștie foarte bine soluția, inclusiv pe dosul frunzelor, iar avantajul soluțiilor ecologice pentru stropit e că nu te stresezi prea tare că ai putea inhala substanța sau că intră în contact cu pielea. A fost o plăcere, deși mirosul vetricelor nu este foarte plăcut.

Atomizor
Atomizor

La interval de două zile am stropit din nou cu macerat de vetrice. În plus, am mai cules un buchet și le-am așezat pe sub câțiva vișini afectați.

Vetrice pe sub puieții de vișin
Vetrice pe sub puieții de vișin

Dacă funcționează sau nu tratamentul, nu știu să vă spun. Vetricele sunt recomandate pentru îndepărtarea insectelor, dar oare merg ele și pentru fungi? În descrierea vetricelor pe Wikipedia, la toxicitate, enumeră printre componenții activi și 1,8-cineole, care are și efect fungicid. “1,8-cineole is a toxin believed to defend the plant leaves against attacks by herbivores. It has many biological activities including allelopathy, anesthetic, antibacterial, carcinogenic, fungicide, herbicide, insectifuge, nematicide, sedative, testosterone hydroxylase inducer, and others.”

Cert este că, la fel ca și zeama bordeleză, este doar un tratament preventiv, care ar putea, cel mult, să oprească întinderea pătării roșietice. Nu este un tratament curativ. Se mai poate utiliza maceratul de pelin, dar eu nu am găsit pelin. Maceratul de urzică este și el intens utilizat în agricultura ecologică.

Încerc cu ce am la dispoziție și sper ca măcar să pot ține bolala sub control cu metodele ecologice. Zeama bordeleză este permisă în agricultura ecologică, dar am o reținere față de ea despre care o să vă spun mai târziu.

2 comentarii

  1. Buna ziua,
    Mai intai multumesc pentru adaugarea link-ului.
    Asa cum bine ati mentionat, vetricea nu este antifungic. Si nici urzica, nici pelinul alb, dintre plantele utilizate in gradinaritul organic. Oarece efect antifungic au coada calului, usturoiul, salvia, feriga, etc. Dar efectul este preventiv, desi unii gradinari (eu am citit pe internet, in mediul francofon, forumul auJardin) lauda virtutile curative ale maceratului de usturoi. Eu am folosit, pe rand, pentru combaterea manei la tomate, pe rand, solutie 30% de lapte, decoct de coada calului, macerat de usturoi. Boala a continuat, poate mai putin virulent, dupa aceste tratamente. Trebuie insa sa mentionez ca, in conditiile acestei veri, intre aplicarea tratamentului si prima ploaie nu a prea trecut mult timp, in general intre o ora si o zi sau, in cel mai bun caz, doua-trei zile. In final am reusit sa fac rost de sulfat de cupru, am preparat zeama bordeleza 1% si am stropit. Nu stiu cu ce efect, conditiile de ploi dese si temperaturi sub 30 grade C alterneaza cu una-doua zile cu temperaturi peste 30 grade C si fara ploi. Sunt tot mai convinsde rolul mic pe care-l au aceste tratamente, daca vremea e asa cum se prezinta in aceasta vara, pana acum. Doar o perioada secetoasa, cu temperaturi peste 30 grade Celsius ar putea stopa mana.
    Detalii despre fungicide din plante puteti gasi in articolul despre mana, de pe blogul meu.
    http://nelucraciun.wordpress.com/2014/07/07/mana-la-tomatele-rosii-combaterea-prin-metode-organice/

    1. Mulțumesc mult pentru intervenție, e foarte utilă. Eu sper totuși și la un efect fungicid la concentrații mari, pe Wikipedia scrie ca ar avea și așa ceva. Soluția de lapte mi-a mai fost recomandată, înseamnă că e populară cât de cât, dar tot la zeama bordeleză ajung. M-am documentat puțin cum e cu prezența ei in magazine și o să scriu într-un post nou la ce concluzie am ajuns. O să-ți trimit un ping pe blog ca sa îl vezi și poate îmi spui ce părere ai.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *