Plivitul lăstarilor de prisos la puieții de pomi fructiferi

Pomenesc despre plivitul lăstarilor cu întarziere. Până la data asta, fără plivit, lăstarii pot crește destul de mult în lungime, se lemnifică și trebuie tăiați cu briceagul, nu se mai rup cu mâna. Se pot rupe cu mâna, prin răsucire, când sunt încă mici, de 2-4 centimetri. O să vedem mai departe care lăstari trebuie rupți și care nu.

E primul an în care pun puieți să crească din semințe, asa că încerc să mă documentez cât mai bine înainte de a trece la fapte. Cumpărasem mai de mult pentru  tata o carte „Producerea materialului săditor pentru legume, pomi și vița de vie„, și am căutat în ea să vad ce scrie de plivitul lastarilor. Dacă doriți, o puteți cumăra online de la Libraria Carturești.

Lăstarii nu apar la toate speciile de pomi. La mine au apărut doar la caiși, la vișini, la câțiva gutui si la merii dintr-un soi anume. Mai apar si la piersici, scrie in carte, și la unele soiuri de meri, peri și pruni.

În capitolul despre producerea portaltoilor din semințe nu am găsit nimic despre plivit, probabil și pentru că nu contează foarte mult coroana portaltoiului, care oricum dispare, dar mă gândesc că ar fi trebuit totuși să scrie cum e mai bine să procedezi pentru a încuraja tulpina să crească mai repede până la grosimea minima la care e posibilă altoirea, adică groimea unui creion.

Totuși, ce facem acunci când vrem să ținem pomul așa cum este, nealtoit. Am găsit răspunsul câteva file mai departe, la lucrările de ingrijire ale puieților după  altoire. Zice acolo că se suprimă lăstarii de pe zona trunchiului. Iată și figura din carte:

În figura din stânga se arată distanța pe care trebuie rupți lăstarii de pe altoi, cât lăsăm pentru formarea tunchiului. Mai zice acolo si despre taierea axului la altoi, necesară atunci când acesta crește mai lung decât „înălțimea de proiectare a coroanei”, pentru a încuraja ramnificarea axului. Practica este folosită și la puieții care nu se vor altoi.

Despre ce se vede în figura din dreapta o să vorbim anul viitor, dupa altoiri, dar vreau acum să spun doar un lucru care pe mine m-a derutat. În literatura de specialitate se tot vorbește de „câmpul I”, „câmpul II” si „câmpul III”, iar dacă citești pe sărite s-ar putea să nu înțelegi la ce se referă și să-ți dea impresia că trebuie mutați puieții. E vorba doar de fazele de dezvoltare, care se suprapun, de obicei, peste anul 1, anul 2 si anul 3 de viață ai puieților în felul următor: câmpul I – în care se plantează portaltoii – câmpul de altoire;  campul II – în care cresc altoii – câmpul de creștere; câmpul III – de formare a coroanei.