Iarna trecută pe vremea asta eram în Piața Cibin din Sibiu, cumpărând câteva kilograme de alune. Am întrebat de proveniența lor și mi s-a spus ca sunt din Vâlcea. Foarte bine, am zis, din Vâlcea sunt și eu, așa că le-am luat acasă.  Le-am pus la stratificat și am obținut, de bine de rău, vreo 30 de puieți de alun. Mă gândesc încă ce să fac cu ei, dacă îi altoiesc sau nu. Aș încerca măcar pe câțiva, ca să văd diferența.

Aluni

Aluni

Anul acesta am cumpărat din nou câteva kilograme de alune cu scopul de a repeta figura de anul trecut. De data asta le-am luat din piață din Râmnicu Vâlcea, mai aproape. O să mai opresc și eu câteva după ce trimit pachețelele.

Aluni

Alune

Zilele trecute stăteam de vorbă cu un prieten de Facebook care se ocupă de site-ul Asociatiei Nuciferilor din Republica Moldova, Eugen Guzun pe numele lui, care are meritul de a-mi fi deschis ochii legat de importanța Staţiunii de Cercetare Pomicolă Vâlcea, în mod special datorită faptului că este singura staţiune din ţară care are bancă de gene pentru nuc, alun, castan şi prun. Tot el m-a direcționat către pagina 147 din cartea domnului Vasile Ciocu, Culturile nucifere, unde se află tabelul următor cu producțiile diferitelor soiuri de alune.

Vasile Ciocu, Culturile nucifere

Vasile Ciocu, Culturile nucifere – Productia medie de alune

În clasificarea soiurilor de alune după producția de miez, soiul Vâlcea 22 ocupă primul loc, urmat de Ennis și Romavel. Acum, eu nu stiu ce soi am cumpărat din piață, dar am găsit o poză cu soiul de alune Romavel într-un pdf de prezentare al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea (SCDP VÂLCEA) și s-ar putea să fie vorba de același. Probabilitatea să fie recomandat pentru crearea portaltoilor generativi, din sămânța, cred ca e destul de mica, dar de undeva tot trebuie să începi atunci când te aventurezi într-un domeniu în care nu ai experiență. 

Experiența este cuvântul cheie și în pomicultură, ca în orice alt domeniu, așa că am căutat mai multe informații despre oamenii care conduc stațiunea de cercetare, ca să încerc să văd lumea prin ochii lor. Am găsit și dau ca exemple câteva interviuri, cu link mai jos, plus CV-urile a doi dintre ei care conțin inclusiv adresele de email, dacă doriți să luați legatura cu ei.

– Director:  Prof. Univ. Dr. Ion Botu;  – interviu – CV
– Secretar ştiinţific: Dr. Ing. Silvia Preda;  – interviu
– Inginer şef: Prof. univ. dr. Achim Gheorghe; – interviu – CV

Bonus, CV-urile profesorilor de la Facultatea de Horticultură din Craiova, precum și datele lor de contact, sunt publice aici.

Spuneam în primavară că suntem într-un moment oportun pentru înființarea unei pepiniere de pomi fructiferi din prisma acestor statistici care pun degetul pe rană:

Totodată, în perioada 1990-2008, numărul total de pomi fructiferi s-a diminuat cu 28%. După 1990, sectorul pomicol din România a cunoscut un declin continuu. Cu excepția plantațiilor de nuc care s-au menținut la un nivel relativ constant (+2%), toate celelalte specii au evoluat negativ: la măr și la păr, numărul de pomi a scăzut cu 38%, respectiv 35%. Plantațiile de piersic au înregistrat o diminuare drastică de 78%.

Mă gândeam că nucul nu a cunoscut un declin în cultivarea lui pentru că oamenii sunt atrași de culturile neperisabile, dar cred că și stațiunea de cercetari de la Vâlcea este „vinovată” de această excepție îmbucurătoare.

„Pentru acest an, staţiunea se aşteaptă la comenzi de 40.000 de puieţi (de nuci altoiți), dar nu va putea onora mai mult de jumătate.” spunea în primăvară domnul Achim Gheorghe, inginerul șef al stațiunii, în acest interviu. Deci până la urmă oamenii vor să planteze, dar capacitatea de producție a materialului săditor este prea mică. Este prețul de 100 de lei pentru un puiete de nuc altoit prea mic pentru ca domeniul să atragă investiții? Eu nu cred.

Și dacă pasiunea sau profitul nu este suficiente ca să vă facă să ve aplecați asupra cultivării nuciferelor, poate beneficiile alunelor pentru sanatatea omului or să vă convingă. Și cine ar fi mai potrivit să ne povestească despre aceste lucruri decât un nene de 80 de ani cu o pasiune pentru aluni.