Soluții ecologice care combat păduchii verzi ai mărului

Prin ce peripeții mai trebuie să treacă și săracii puieți până să se facă mari. A început cu pătarea roșietică a vișinilor și continuă cu păduchii verzi ai mărului. Din fericire, nu au atacat decât 2-3 puieți de meri, dar pe aceia i-au atacat bine. Dacă observați frunze aricite în școala de puieți, uitați-vă mai îndeaproape la plantă, inclusiv pe dosul frunzelor, pentru că sunt șanse mari să fi fost atacată. Păduchii de frunze sunt maeștri ai camuflajului.

“Păduchii se localizează de regulă pe partea inferioară a frunzelor, colonizând vârfurile de creştere. Datorită modului de atac – înţepat şi supt seva, frunzele se răsucesc, se îngălbenesc şi se usucă.”  O descriere a păduchilor verzi ai mărului găsiți aici.

Păduchii verzi ai mărului
Păduchii verzi ai mărului

Buburuzele sunt dușmanii naturali ai afidelor, deci este un motiv de bucurie să le aveți în livadă. O buburuză adultă se poate hrăni cu până la 75 de larve pe zi.

Buburuză
Buburuză

Anul 2014 a fost unul atipic din punct de vedere al precipitatilor. Chiar acum când scriu, afară plouă și e cod portocaliu de precipitații. Temperaturile au fost și ele neobișnuite.  Am văzut în presă titluri ca “Luna mai 2014, cea mai călduroasă de la începerea înregistrării temperaturilor”, urmate de “Luna iunie din acest an a fost cea mai caldă din ultimii 134 de ani”. Cine știe e mai mai urmează. Acest tip de climă favorizează nu doar creșterea plantelor, care au apă din belșug la o concentrație mai mare de CO2 în aer, dar și dăunătorii lor. 

Anul trecut prin octombrie s-a mai întâmplat ceva neobișnuit. După o perioadă relativ rece, au urmat câteva zile calde și o invazie de buburuze asiatice. Erau peste tot pe zidul casei dinspre sud, stăteau la soare și căutau crăpături pe care să intre pentru iernat.  A apărut și in presă cu titluri ca “Banatenii au sunat la 112 din cauza unei invazii de buburuze. Nu am mai vazut asa ceva”, dar fenomenul a fost propabil mult mai răspândit, pentru că a fost și la noi, în județul Vâlcea.

Mai jos e poză făcută de mine astă toamnă. Vedeți că buburuzele nu arată deloc ca cea pe care am găsit-o pe puietele de măr, consumând paduchii. Presa zice că ar fi fost buburuze asiatice introduse controlat în România prin 1997.

Buburuze asiatice
Buburuze asiatice

Aduc aminte de invazia de buburuze de astă toamnă ca să înțelegem că există totuși niște schimbări climatice și ele au efecte în primul rând asupra culturilor agricole. Ne putem aștepta la fel de bine și la invazii de lăcuste și la tot felul de fungi care își descoperă noi valențe în condiții diferite de climă. Cred că cel mai important intrument care ne va ajuta să ținem pasul cu schimbările climatice va fi diversitatea speciilor și a soiurilor cultivate. Mai devreme sau mai târziu va trebui să dăm frâu liber înmulțirii plantelor de cultură, ca să se poată adapta fără să fie nevoie de organisme modificate genetic. Din punctul meu de vedere, uniformizarea si standardizarea în agricultură e ceva ce seamană cu politica comunistă. Nu funcționează. Iluzia are un termen de expirare.

Întorcându-ne la paduchi. Am stropit de 3 ori cu macerat de vetrice și cred că o să aibă succes metoda, deși a tot plouat printre stropirile făcute. Am mai îndepărtat o parte din ei cum mâna pentru că nu suportam să îi văd așa călare pe plantă, dar am mai lăsat ca să văd dacă îi aranjează vetricele. Mai puteți încerca mujdeiul de usturoi, extractul de urizică, ceaiul de pelin sau infuzia de hrean.

Avantajul utilizării metodelor ecologice este că nu omoară insectele bune, cum sunt buburuzele, care continuă și ele să ajute la stârpirea dăunatorilor.

10 comentarii

  1. Merge si cu solutie de macerat de menta … de urzica si hrean s-a pomenit deja …
    Eu asa stropesc in livada…

    1. In gradina de acasa avem o ,,livada ” de cca 30 de pomi fructiferi. Acum cca 3 ani am hotarat sa o transform in livada asa zisa bio(fara ingrasaminte chimice, insecticide si pesticide). Posibil sa se stie ca daca vrei sa treci OFICIAL la agricultura ecologica certificata ai nevoie de o perioada de ,,conversie,, de 3 ani. abia apoi primesti certificarea bio(nu vroiam sa am certificare doar pentru noi fructe bio).

      Ciudat e ca in primii 3 ani de ,,conversie,, in mica livada de acasa, tot am mai avut probleme inclusiv cu acesti pureci, pe care poti sa-i speli si cu apa cu sapun de exemplu. Dar anul asta, adica exact dupa cei 3 ani care se zice ca sunt de conversie, purecii au aparut ca de obicei, dar AU FOST MANCATI INTEGRAL IN CATEVA ZILE DE MAMARUTE, MUSTE SI INCA O INSECTA CU ARIPI ROSII. Asta exact ca si in cartea ,, Paradisul meu,, daca ati citit-o unde se spune exact acelasi lucru- apareau purecii verzei de exeplu sau omizi, dar erau mancate in cateva zile de alte insecte carnivore sau de pasari.

      Morala, daca ajutam natura in loc sa o omoram, nici nu va mai trebui sa stropim pomii cu nimica.

  2. Coada calului e fungicid. Cine a zis ca extractele insecticide din plante protejeaza insectele benefice? In general nu au efect selectiv. Nu pot sa inteleg cum pot oamenii sa spuna despre un produs din plante, utilizat ca medicament pentru oameni sau pentru plante, ca daca e extras din plante nu e periculos. Sa nu uitam ca unele dintre cele mai puternice otravuri au fost extrase din plante. Iar extractele din plante utilizate ca medicamente au, si acestea, efecte secundare nedorite, chiar periculoase. Atata tot ca aceste efecte nu prea sunt cunoscute. De exemplu tataneasa, considerata cu ani in urma remediu minune, nu mai este recomandata pentru uz intern, in urma unor studii care au gasit efecte secundare periculoase.
    Iar in ceea ce priveste cultivarea plantelor, aceste extracte din alte plante sunt admise nu pentru ca nu ar avea si efecte nedorite ci pentru ca se descompun rapid si natural, neafectand mediul.
    O gradina/livada organica echilibrata, unde controlul daunatorilor este efectuat de pradatori, iar plantele cultivate sunt bine hranite, astfel incat sa devina rezistente in fata bolilor, este telul de urmat. Pentru atingerea acestuia, in principal, cel mai important este sa regeneram solul, prin aport de materie organica si prin renasterea vietii de sub nivelul solului.

    1. Mă bucur că m-ați corectat. Am scos coada calului din enumerarea aceea de insecticide. În privința efectului extractelor de plante asupra buburuzelor, ca să ne referim exact la ce am scris, eu nu am auzit de niciunul care le omoară. Nu m-am gândit că ar avea un efect selectiv, m-am referit la efectul de îndepărtare a insectelor.

  3. Eu am vazut pe acest site http://www.cybersoleil.com/2014/07/12/des-pommiers-camoufles-aux-yeux-des-insectes ca s-a incercat si s-a reusit combaterea daunatorilor pomilor fructiferi cu Kaolin.
    Dezavantajul? Tratamentul este foarte costisitor.
    Am o carticica pentru agricultorul amator eco unde la insecticide sunt enumerate: piretrul (Chrysanthemum cinerariifolium), vetricea, absintul, piperul de Cayenne, urzica si usturoiul, dar, asa cum zicea Nelu Craciun mai sus, acestea pot afecta TOATE insectele, daunatoare sau nu. Se aplica NUMAI pe plantele infestate.

  4. Nu confundati parul porcului cu coada calului .Nici la animale si nici ca plamte.
    Coada calului 50% si urzica 50% este un fungicid bun.

  5. Salut, Ionut

    Am testat de cativa ani o metoda anti-afide care a dat roade. Afidele sunt intr-adevar mancate de multe insecte pradatoare daca nu sunt protejate de furnici. Furnicile beneficiaza de sucurile dulci produse de afide prin filtrarea sevei (asa zisa roua de miere) fapt pentru care ingrijesc si chiar muta afidele de pe o planta infestata pe alta curata. Din cand in cand le “mulg”, asa cum facem noi cu vacile :). Totusi pentru noi acest parteneriat nu e avantajos, pentru ca e in detrimentul plantei si al productiei de fructe.
    Principiul metodei: intrucat insectele care mananca afidele sunt in mare parte zburatoare, iar furnicile lucratoare nu, un inel de lipici pus pe trunchiul pomului va opri urcarea furnicilor. Exista si specii de plante care aplica de mii de ani aceasta metoda impotriva furnicilor care vor sa le fure nectarul (una dintre ele este “lipicioasa”, Lychnis viscaria. Exista acel lipici pentru soareci care nu este toxic si nu se usca in timp.
    Important: scoartei copacului nu ii place sa ii fie astupate lenticelele (acele mici gauri prin care pomul respira) si compenseaza prin marirea lenticelelor deasupra si dedesubtul zonei lipite. Totusi nu a murit scoarta in cazul niciunui pom. Eu am aplicat un singur fir de lipici, el are tendinta in timp sa curga in jos si sa se intinda formand benzi.
    In prima faza furnicile cauta sa se aventureze insa dupa ce cateva se prind in lipici, convoiul face cale intoarsa. Bineinteles ca e important sa nu fie alte puncte de trecere (ramuri care ating solul/pari sprijiniti pe pom) pentru furnici. Din observatiile mele, in cca o saptamana, fara tratamente, afidele dispar.
    E bine ca inelul de lipici sa nu fie pus prea aproape de pamant, pentru a nu fi stropit cu noroi cand ploua si astfel sa isi piarda eficienta. Eu l-am pus de obicei sub prima ramificatie a pomului, dar bineinteles ca inaltimea acesteia depinde de cum a fost condusa coroana.
    E posibil ca pe inelul de lipici sa se lipeasca accidental (si sa moara) si alte insecte zburatoare, indeosebi muste. Albinele de obicei stiu sa iasa din lipici si nu raman prinse (sunt probabil obisnuite sa lucreze cu propolisul, lipicios si el). Si albinele rar ajung pe trunchi, in cazul meu aveam niste stupi langa pomul respectiv)
    Am cautat sa perfectionez doua aspecte: sa nu mai “sufoc” scoarta cu lipici si sa opresc aterizarea insectelor zburatoare pe inel. Primul aspect l-am incercat cu hartie adeziva (s-a desfacut dupa o saptamana) sau cu o fasie de pet de plastic legata cu o sarma pe la miloc. Lipiciul l-am pus peste sarma si a curs pe partea de jos a fasiei de plastic, dar nu a prea ajuns pe coaja. O alta posibilitate de testat ar fi sa ung scoarta cu un strat subtire de acril (care e pe baza de apa) si sa pun peste el lipiciul. Al doilea aspect l-am incercat cu un “acoperis” dintr-o fasie de pet de plastic, insa doar de mila celor cateva muste si gandacei care ajung acolo ca si victime accidentale. Nu e important pentru pom.
    Ca si perioada, afidele deja apar din martie, de la dezmugurire asa incat inelul trebuie pus inca de atunci. Trebuie verificat si eventual innoit cam odata la doua luni. Deja prin iulie- august nu mai e cazul deoarece atat afidele cat si furnicile isi reduc activitatea si dezvoltarea.
    Cum nu e nimic nou sub soare, am gasit metoda folosita si in alte parti, pe internet. O puteti gasi cu cuvintele de cautare “glue” “ant” “aphids”

    Succes!

    1. eu am cumpărat plasă pt. țânțarilată de 2,5 m și am acoperit toată via.Doar așa am reușit să salvez strugurii. am văzut așa la niște călugări francezi…

Lasă un răspuns la CarDriver Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *