Publicat de Când am pus plasa de sârmă în jurul puieților m-am gândit că e posibil să îi treaca cuiva prim minte să o fure, dar speram să mă înșel. Inițial m-am gândit să o vopsesc când încă e în sul, ca un fel de marcaj, care să descurajeze furarea ei. Nu am mai facut-o, dar am încercat să o prind de pari cu cât mai multe cuie și să o prind de pământ cu tăruși din metru in metru, sa le fie greu și iepurilor sa intre pe sub ea. M-am gândit că poate hoții nu dispun de foarte mult timp să o desfacă și nici prea harnici la furat n-ar fi, dar se pare ca cineva a încercat să o ia.
Nu imi dau seama ce s-a întâmplat de nu și-au dus până la capat fapta, cine i-a întrerupt sau cum de s-au răzgândit. Am pus-o la loc în picioare, căci nu se poate fără ea, cu speranța că nu vor încerca din nou să o fure.
Nu vreau să descurajez pe nimeni să facă ceva de teamă ce se va fura. Poate în alte locuri oamenii sunt mai înstăriți și nu fac lucruri josnice ca acela de a lăsa puieții de măr fără protecție în fața iepurilor și căprioarelor, dar, acolo unde e cazul, e bine să vă gândiți din timp la soluții pentru descurajarea lor, de asta povestesc întâmplarea.
