Livezile de nuci si meri ale lui Relu

Relu Vișan munceste ca electrician în Belgia, unde locuiește în prezent împreună cu familia. Cu toate acestea, pare să aibă mai multă grijă de plaiurile natale decât conaționalii lui. Plecat fiind, a reușit să înființeze in România o livadă de nuci și una de meri prin intermediul contactelor pe care le mai are in țară. Spune că este un om normal, cu venituri normale, care a vrut sa arate că se poate.

Chiar dacă nu s-a putut deplasa ca să planteze pomii cu mâna lui, lucru pe care și l-ar fi dorit, ajutoarele lui s-au ocupat de înființarea unei livezi de nuci pe o suprafață de un hectar și o livadă de meri de 20 de ari în satul Brad, comuna Negri, județul Bacău și nu are de gând să se oprească aici.

Livada de nuci
Livada de nuci

Livada de nuci a înființat-o în 2011 pe o pantă de 45 de grade cu înclinație spre sud. Pe un hectar, la distanța de 7×7 metri unul de altul, are acum 96 de nuci. 60 dintre ei sunt nuci selecționați aduși din Olanda, pe care i-a altoit anul trecut, iar ceilalți 36 nuci i-a adus deja altoiți tot din Olanda, din soiurile Rita, Coenen, Axel, Buccanner, Broadview și Proslavski.

Nucii altoiți l-au costat 20 de euro/bucată, iar cei selecționați 10 euro/bucată.  Altoiul avea doi ani. În anul 3 au început deja sa facă câteva nuci. Ca o comparație, în România, soiul de nuci Sușița, nealtoiți, de la Pepiniera Cornești, județul Gorj, costă doar 10 lei/bucată în anul 2, 15 lei în anul 3 și 20 de lei în anul 4.

Plantarea a fost făcută în gropi de dimensiuni 1m x 1m și o adâncime de 0,5 metri. După plantare au pus rumeguș la baza nucilor, de jur împrejur, ca să nu crească buruienile. Pentru udat au făcut o fântână la baza dealului și au udat nucii cu pompa. Inițial, nucii au fost udați printr-un sistem de irigare prin picurare, la care au renunțat în favoarea irigării prin gura liberă.

Nuci
Au făcut deja nuci

Ca să delimiteze livada de nuci, au plantat salcâmi pe margine.

Salcâmi
Salcâmi

Anul trecut, Relu a mai pus la încolțit 300 de nuci în ghivece, chiar acolo la el, în Belgia, pe care apoi i-a trimis în țară. Anul acesta au mai urmat 100 de nuci în ghivece și alte 100 direct în pământ, la umbra unui gard. Ne-a trimis și câteva poze.

Ghivece cu nuci
Ghivece cu nuci
Nuci în ghiveci
Nuci în ghiveci

Nucile le-a pus în pământ de flori la 2-3 centimetri adâncime, cu vârful în jos și, din câte am înțeles, rata de germinare a fost foarte buna. Se vede cum unele coji de nuci au fost împinse afară, nu au fost plantate la suprafață.

Puieți de nuci
Puieți de nuci
Rând de nuci
Rând de nuci

Nucii plantați în ghivece sunt acum pregătiți pentru a deveni portaltoi. Li s-au tăiat funzele mari ca să crească mai mult în jos, în rădăcini. Altoii vor fi luați din soiurile altoite aduse din Olanda. Se pare că livada începută în 2011 va deveni plantație mamă.

Iată și livada de meri. 600 de puieți din soiurile Idared, Golden și Florina.

Livada de meri
Livada de meri

 

12 răspunsuri la “Livezile de nuci si meri ale lui Relu

  1. Este necesara totusi o precizare foarte importanta legata de puietii de nuc altoiti achizitionati din Olanda.
    Nucii au fost plantati pe terenul din Romania in primavara anului trecut sub forma vergelei de 2 ani, fara ramificatii.
    In timpul verii s-a efectuat lucrarea de prima taiere pentru formare, iar anul acesta – LA NUMAI UN AN DE LA PLANTARE acestia au facut deja nuci.
    Am dorit sa precizez acest lucru pentru ca in marea lor majoritate, puietii de nuc achizitionati de pe piata din Romania nu fructifica atat de repede. Nu este vorba bineinteles despre avantaje materiale ca rezultat al acestor fructificari imediate.
    Insa trebuie sa recunoastem fara menajamente faptul ca o foarte mare parte a pomilor fructiferi comercializati in Romania fructifica dupa minim 2-3 ani de la replantare, iar in cazul unor specii de ciresii comercializati in marketuri – fructificarea incepe chiar dupa 5-6 ani de la replantare.

  2. Si acum legat de meri.
    Din nefericire s-a ajuns ca in Romania bietii cumparatori sa fie groaznic pacaliti in momentul in care cumpara in special merii altoiti.
    Aceasta in special pentru faptul ca – necunoscatori fiind – bietilor oameni nu li se explica inconvenientele pomilor altoiti pe portaltoi vegetativi (portaltoi obtinuti prin butasire), care nu au stabilitate, motiv pentru care dupa maximum 2-3 ani cei care ii planteaza in curte constata ca la un vant moderat spre mediu pomii lui s-au culcat si s-au rupt efectiv de la suprafata pamantului.
    Majoritatea comerciantilor – in apararea interesului lor de a castiga cat mai repede si cat mai mult – omit (sau ascund) cu buna stiinta sa spuna cumparatorilor aceste foarte importante amanunte.
    Bietii oameni pot fi pacaliti foarte usor vazand o sumedenie de radacini la acesti puieti, insa din lipsa de informatie nu au cum sa deosemeasca un pom cu portaltoi generativ de unul cu portaltoi vegetativ. (mai ales ca de multe ori partea de radacina este ambalata in saculeti hranitori care impiedica accesul vizual la partea de radacina).
    Personal nu am nimic impotriva pomilor altoiti pe portaltoi vegetativ, avand avantajele lor, insa sunt total impotriva prostirii oamenilor prin chiar metoda neinformarii concrete a acestora.
    Nu toti oamenii stiu ce inseamna M-9 (T336), MM-106, M-27 sau M-26 .
    Majoritatea vor un mar de soiul X sau Y.
    La noi insa……….

    1. Comentariu pertinent.Toata lauda. N-ar fi rau, sa mai postati si ceva articole despre” lumea pomilor”
      Va multumim.

  3. Atentie ca acum e sezonul dudelor; se pot recolta seminte si se pot pune imediat la incoltit. Pana la toamna se face de-o palma. Agudul rosu este atat de valoros.

      1. fructul numit si mura de copac este bogat in vitamine si ii sunt atribuite o serie de beneficii cum ar fi imbunatatirea generala a tonusului, micsoreaza timpul de vindecare a multor boli, stimuleaza imunitatea si reduce nivelul colesterolului. Dudele sunt bogate in potasiu, fier, carbonat de calciu, provitamina A, acid folic, vitamina C, betacaroten, tanin, arginina, aminoacizi.
        Dulci si pigmentate, dudele ajuta sistemul nervos, mentine buna functionare a inimii si a ficatului.
        Potasiul este mineralul de baza pe care il contin dudele, dar mai au in compozitie si mangan si vitaminele C si B3. Au efecte benefice asupra sistemului imunitar, fiind energizante naturale si ajutand la imbunatatirea absorbtiei fierului in organism.

        De asemenea, consumul de dude crude ajuta la tonifierea musculaturii, fiind recomandat adolescentilor si sportivilor. La femei, dudele intarzie aparitia ridurilor si a cearcanelor, reduc riscul aparitiei nodulilor la sani.
        Un aspect important este faptul ca dudele combat insomniile, nevrozele si ajuta la buna oxigenare a creierului.

        Dudele negre fac parte din familia fructelor si legumelor pline de antioxidanti, atat de importanti in preventia cancerului.

        Consumati-le in sezonul cald, in fiecare zi. Nutritionistii spun ca o cura cu dude dureaza 2 saptamani, timp in care se consuma 300 de grame zilnic.

        Fructul dudului, numit duda, aguda sau soroza, are culoare rosie, neagra sau alba si gust acrisor. Dudele contin apa (83%), zaharuri (9,4%), acizi(0,95%), proteine (1,2%), grasimi (0,6%), celuloza (2%), substante minerale (0,84%), vitamina C (50-199 mg la 100 g), provitamina A, vitaminele B1, B2, PP, acid folic.

        Valoarea energetica a dudelor este de circa 69 kcal la 100g. in fitoterapie, se folosesc fructele si frunzele dudului.

        Dudele au efect tonic, depurativ, antibiotic (bactericid) si antiinflamator. Sucul extras din dude inainte de maturitatea deplina contine 20-25 g acid citric la litru (care are efect bactericid)

  4. Nu inteleg nici in ruptul capului 4 chestii.
    1. Daca s-a plantat 7×7, cum s-au plantat 96 de pomi/hectar? 10.000 mp (1 hectar) / 49 mp (7×7) mie imi dau 204, cam dublu fata de 96.
    2. Daca groapa a fost 1×1 metri, de ce in prima foto pare de maxim 60×60 cm?
    3. Cum a facut „exportul” celor 300 de puieti de nuc din Belgia in Romania? Materialul semincer inclusiv puietii) se supun unor norme de tranzit, norme ce nu pot fi indeplinite nici in ruptul capului prin incoltirea in ghiveci in spatele casei (sau pe bbalcon, terasa, pod, etc).
    4. Daca nucile le-a pus „in umbra gardului”, cum de au rasarit atat de aliniati puietii si indreptati opus randul din dreapta fata de randul din stanga? (foto 8)

    1. 1. S-or mai fi uscat dintre ei..
      2. Nu poți aprecia din poză dimensiunile gropilor, a crescut iarba de atunci. E anul 2 de la plantare în poză. Ce se vede deasupra e rumeguș. Ai estimat suprafța pe care e rumeguș în jurul pomului.
      3. Nu știu cum, dar o să-l întreb.
      4. În foto 8 sunt puieții transplantați din ghivece. Nucile “în umbra gardului” sunt altele.

    2. acum un an am trimis in Germania butasi de vie hibrid (care e interzisa in UE) si care avea nevoie de multe formalitati pt a fi trimisa. Stii ce am facut? Am scris ca pachetul contine jocuri LEGO. Dupa vreo 5 zile m-a sunat neamtu’ ca a primit si ca trece la plantat capsunica.

  5. Salutari tuturor dar mai ales initiatorului.
    Felicitari pentru idee si aplicarea ei. In fond daca nu ne uitam numai dupa castig ci si dupa placerea pe care o ai vazand un pomisor crescand ar tebui sa facem toti cate putin .Recunosc ca nu ma pricep deloc,
    dar de multe ori am incercat…evident cu cativa pomisori ,meri,peri, nuci aici specific ca habar nu am cand e buna nuca pentru plantat dar am vreo trei .Fofotografiile imi amintesc de locurile primei tinereti si de cornul de 150 ani din curtea casei…regretul pentru anii pierduti …
    DA ,as vrea sa incerc .

  6. Ce schema de plantare a folosit la meri? Mi se par foarte apropiati. M-ar interesa mai multe detalii despre asta, am si eu o mica bucata de pamant pe care vreau sa o transform in livada.

Dă-i un răspuns lui ion Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *