Despre moșmoane si semințele lor

Cât timp se mai strâng cererile pentru semințele care vor face viitoarele voastre școli de puieți, m-am gândit să scriu puțin despre semințele pe care nu o să vi le pot trimite. Îmi pare rau, dar astea din poză sunt toate pe care le am și practic le-am așteptat o viață întreagă.  Poate anul viitor. Când eram copil, treceam cu vitele printr-un loc la care adulții îi spuneau „La moșmoni”, dar de unde moșmonii dispăruseră. Chiar și acum, după ce am primit moșmoanele, le-am arătat unor oameni mai bătrâni din sat și nu au putut să-mi spună ce sunt. Pesemne chiar sunt niște fructe uitate.

M-am lămurit și de ce nu se răspâdesc singure în sălbăticie când am descoperit că semințele de moșmon trebuie să stea nu mai puțin de două ierni în pământ înainte să germineze. Sunt foarte tari și se prind greu de faptul că au aterizat într-un mediu propice. Comercial sunt „ajutate” cu îmuierea în acid sulfuric ca să slăbească învelișul dur, dar în gospodărie puteți să le înmuiați 24 de ore în apă caldă, după care să le puneți la frigider, la temperatura de 1-5 grade Celsius, într-un vas sau pungă care ține umezeală. În 2-3 luni ar trebui să germineze, potrivit acestei surse, care mai spune și alte lucruri interesante despre moșmon. O să scriu mai multe despre stratificare în zilele urmatoare.

În mod normal, erbivorele mari ale pădurii ar fi trebuit sa treacă semințele de moșmon prin sistemul lor digestiv, să le slăbească îvelișul dur prin acțiunea acizilor stomacali ca să facă posibilă germinarea semințelor în timp util. Dar, de când erbivorele mari au intrat sub controlul omului, unele specii de plante au pierdut cursa evoluției și au nevoie de ajutor ca să se înmulțească și să evolueze. Asta ar trebui să facem cu școlile de puieți, ăsta e scopul.

Semințe de moșmoane
Semințe de moșmoane

Mai jos sunt moșmoanele coapte fotografiate de doamna Zina Avram, de la care le-am primit, de pe grupul Seminte libere. Se coc toamna târziu, aproape de momentul înghețului. Ar trebui apreciate chiar și numai pentru acest lucru, că rămân în pom până acum, când alte fructe nu mai pot fi găsite în stare proaspătă în natură. Sunt dulci, dar nu foarte dulci și au consistența unei marmelade.

Moșmoane
Moșmoane

Și moșmonul

Moșmon
Moșmon
Publicat în Fără categorie

41 de răspunsuri la “Despre moșmoane si semințele lor

  1. buna ziua ,eu am in ograda un mosmon am avut doi insa unul sa uscat o sa incerc metoda aeasta de a salva semintele ,sunt fructe foarte gustoasase si intradevar se coc acum spre craciun cand da inghetul

    1. Ce rost are sa va chinuiti cu semintele cand puteti sa cumparati pomul fructifer? In Timis se gasesc la statiunile pomicole Dinias si Pohalma,

  2. Mosmonul din cate am citit eu daca creste din seminte o sa inceapa sa rodeasca dupa ceva mai multi ani decat daca este altoit.
    Eu altoiesc mosmoni pe gutui.

    1. O sa recurg si eu la altoire, dar vreau sa am si mosmoni pe radacinile lor, sa vad cum cresc. Daca aveti mosmon, as vrea si eu altoi in primavara. Ma puteti ajuta? Am vreo 80 de puieti de gutui de un an pe care vreau sa ii altoiesc.

  3. Natura are resurse de hrana veritabila pentru fiecare anotimp, e o mare bucurie sa descoperim asta si sa intelegem cu adevarat ce important e sa consumam tocmai din pomisorul sadit cu mainile noastre. Nu e intamplator ca fructele acestui pom se matureaza in aceasta vreme.
    As dori sa primesc si eu cateva seminte din acest minunat pom.

  4. Daca imi dau eu bine seama, aceste „mosmoane” in Ardeal sunt cunoscute sub denumirea de
    Scoruse. Posibil ca in zona Ardealului sa se cultive (sa mai existe) mai extins.

      1. Termenul utilizat in Bihor pentru mosmon este o adaptare -cam hilara- a cuvantului unguresc „naspolya”, care denumeste fructul respectiv.
        Personal, am descoperit acest fruct la Budapesta si chiar ma gandeam daca si in Romania se cultiva pe undeva acest pom. Fructul este, intr-adevar, gustos!

      2. vezi,daca nu știi ungureste !numele moșmonului in ungureste este”naspolya” și de acolo românescul nuspui,cum zici tu”a

  5. Mosmonul e un copacel caruia ii place clima mai calda. De aceea ar fi bine sa fie pus in locuri mai calde, insorite, uscate. La Cluj (unde sunt eu) este unul in Gradina Botanica, insa mai mult se chinuie- e si destul de umbrit. Oricum Clujul e in zona de hardiness 6-b, una dintre cel mai reci din tara la altitudinea asta.
    Mi-am cumparat si eu unul de la un supermarket insa mi-a murit intr-un an. S-a prins initial dar a facut ceva cloroza- inca nu mi-e clar din ce pricina- si s-a dus. Oricum, cu pomii de import sunt sanse mai mici de succes deci e de preferat – chiar altoiti- sa fie din resursele locale, daca se poate cat mai aproape de zona de plantare, dupa experienta mea. Poate tine si de conditiile de mediu cu care a fost obisnuit pomisorul si de cele in care a fost tinut pana la cumparare.
    D-na Maria Florica, s-ar putea ca scorusele din Ardeal sa fie chiar fructele scorusului „nobil” – Sorbus domestica, oarecum asemanatoare cu mosmoanele.
    Ionut, scorusul cultivat e un pom rustic, semi-salbatic, ce cred ca ti -ar placea. Cica a fost cultivat inca din vremea romanilor la noi in tara si a fost neglijat doar de cand cu agricultura intensiva. Eu am cumparat de curand de pe net cativa puieti -din samanta. (de aici, daca te intereseaza http://www.bizoo.ro/firma/kerria/vanzare/865638/puieti-arbusti-sorbus-domestica) I-am primit prin curier cu plata ramburs. A fost in regula vanzatorul.
    Tudor

    1. Nu cred ca mosmonul este acelasi lucru cu scorusul. Din cate stiu, denumirea stiintifica a mosmonului este Mespillus germanica”.

          1. Maracine se refera la porumbar, nu la numele generic dat unor plante cu tepi, insa aici cred ca se refera la altoire pe paducel.

    1. buna ziua
      ma intereeseaza cateva seminte de mosmon pe care vreau sa le folosesc pentru gradina proprie. va rog transmiteti-mi modalitatea de a le avea va multumesc

  6. Mulțumesc!! Am pus de dimineață câțiva sâmburi în apă caldă. Voiam să îi pun de dimineață în pământ… mai aștept 🙂 Mâine îi pun în frigider.

  7. semințele de moșmon sunt foarte bune pentru caile urinare.se folosesc ca atare,măcinate sau zdrobite până se fac o pudaș fina !asta-i!

    1. Cine are mosmon acasa, sa butaseasca o ramura tnara iesita la radacina iar dupa un an max doi poate fi mutat dar asta in toamna in sezon ploios.

      1. Păi cel mai potrivit, când se apropie pornirea mugurilor primăvara, se poate să jupoi cu un briceag bine ascuţit cam 1 – 1,5 cm o porţiune de coajă din partea de jos a unei ramuri. Apoi puni un praf de înrădăcinare radistim nr. 2 şi adaugi pământ şi apă în punga legată acolo. După 10 – 15 zile butaşul respectiv face rădăcini şi se poate detaşa din pom şi se plantează în altă parte la loc definitiv. Acest lucru se poate face şi mai târziu primăvara, chiar dacă au apărut frunzele, important să poată creşte suficient rădăcina până toamna.

  8. In gradina mea mai am cinci exemplare varstnice de mosmon de cca 80 ani,dupa aspect.Din pacate toti incep sa se usuce din ramura in ramura,astfel incat in urma cu 5-6 ani am altoit cativa in gutui salbatic si a mers foarte bine.
    Dezvoltarea de noi exemplare din fructele cazute este extrem de rara,in 25 ani am vazut doar trei pomisori aparuti din fructe.
    Fructele sunt foarte sanatoase si gustoase,mai ales de Craciun,dupa ce se coc in beci.Majoritatea nu le cunosc si sunt reticenti fata de aspectul lor,crezand ca sunt stricate,cand ele abia atunci cand sunt maro,moi si gelificate sunt bune de consum.
    Cresc in zone de influenta mediteraneana ( Banat) dar si in alte zone de microclimat (pomenea cineva de Valea Calugareasca,are dreptate,eu sunt la 10 km de acea localitate).Si in alte locuri poate fi adaptat,cunosc exemplare mai sus,in munte,pe Valea Teleajenului.Se poate face si tuica,de calitate slaba.

    1. Eu am unul prins din samanta dar cred că are 7-8 ani si n a facut niciodata flori, deci nici fructe. Oare mai am sanse sa fructifice ? Dupa cati ani ar fi trebuit sa faca flori ? Daca stie cineva va rog sa imi raspundeti. Mulțumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *